TOAMNĂ ÎN TÂRG
Iată,
fructele au fost culese,
Suflet,
deprins a fi trist...
Spre
grădini vineţite
Fug
păsărele de iarnă.
Tarea
iubire
Numai
poetică a devenit.
Nu-i un
motiv chiar să plângi.
Ţi-aminteşti?!
În ţară
veneau visări
Din
Orient.
Trecea
vânzătorul
Cu
panerul de cărţi.
Ţi-aminteşti?!
Ecouri
scurte,
Şi târgul
brumat.
Monoton,
Împuşcături
de vânătoare.
GLOSSĂ
Priveşte
savant
Cu inima
beată
De iubire
Natura-i
statică.
Amorul
renaşte,
Cu focul
de vară,
Cu
diamante
De iarnă.
Metempsihoză,
Metamorfoză,
Şi câte
încă.
La
revedere,
Sau la
adio.
Priveşte
savant.
Dacă nu-i
Cu cine
vorbi,
Se scrie.
DE ARTĂ
Cafeneaua
Cu
visători damnaţi.
Trecut-au
ani,
Simbolism,
Curentul
decadent.
Broşuri,
Bijuterii
rare.
Paradoxe
Bizarul,
Seri,
Nopţi,
Efuzii de
parfume
Şi
nuanţe.
Oraşul
dominant.
DOINĂ
Poezia
tace în zile de sfadă...
Şi mulţi
se-ntreabă
Despre
guvern...
Puţinul
din toate
Unde s-a
dus?
Când
treaptă de om,
Când
animal...
Către
lumină,
Către-ntuneric...
Cum
timpul trece
Nu e
de-ajuns...
...Şi,
poate,
Tot
gândul
E spus...
COGITO
Mi-am realizat
Toate
profeţiile
Politice.
Sunt
fericit...
Frumos
Este
cerul
Senin,
Sau
mânios.
Un
aforism
Celebru
Te face
Să
trăieşti...
Nu-i
mâini,
Nici azi,
Nici
ieri, -
Timpul...