sâmbătă, 12 octombrie 2013

JON MILOS, OMUL SE TRAGE DIN LUP



JON MILOS
 (n. 1930, Sutjeska, Banatul iugoslav)

VOLUME DE VERSURI
◊ MUGURI
◊ ETERNA AURORĂ
◊ TAURI ŞI MELCI
◊ NUNŢI BOREALE
◊ SĂMÂNŢA
◊ DE AZI PE MÂINE

Viaţa în mâini sigure

Politica a pus mâna pe soartă
Şi leagă lumea cu iluzii
Birocraţi tehnocraţi psihocraţi
Scot luminile din ape
Şi învaţă peştii cum să înoate
Doctori tobă de carte
Vindecă copiii de râs şi fantezie
Şi-alungă evidenţele la umbră
Specialiştii-n vorbe şi în cifre
Pictează curcubee în birouri
Încuie adevărul în sertare
Şi urcă la cer cu ascensorul
Teocraţii sperie oamenii cu sfârşitul
Preamărirea morţii în numele lui Dumnezeu
Donjuanii patrioţi şi vedetele de showuri
Beau trandafirii de pe lună
Şi împănează realitatea cu fulgi
Probleme transformate în spumă
Doar negustorii mai ştiu ce e cultura
Viaţa în mâini sigure

Pe drumuri de lauri

Copiii nu mai au unde să se joace
Şerpi liberi în parcuri
Hoţi împopoţonaţi cu medalii
Salutaţi ca nişte învingători olimpici
Telefoanele sună a pustiu la poliţie
Poliţia este la cafea
Câinii mănâncă zahăr
Şi joacă table cu pisicile
Suflete reci la putere
Croiesc legile şi adevărul
Făina trece tărâţele rămân
Minciuna ridicată la stare de cultură
Justiţia mătură străzile cu morala
Morala vinde nasturi vechi la iarmaroace
Adevărul doarme obiectiv
Pe drumuri de lauri
Doar racii mai înaintează

Repetitio mater studiorum est

Poate că totul a fost spus pe lume
Însă nu totul a fost auzit
Mai spune şi tu o dată
În numele libertăţii de expresie
Repetitio mater studiorum est
Păcat că adevărul nu e floare
L-am cunoaşte după miros
Şi nimeni n-ar mai muri pentru el
În numele libertăţii de expresie
Repetitio mater studiorum est
Totul trece şi totul se repetă
Rana timpului sângerează şi doare
Istoria amputează
În numele libertăţii de expresie
Repetitio mater studiorum est

Eu sunt pentru fiare

Animalele domestice nu mă interesează
Eu sunt pentru fiare
Omul se trage din lup
Nu din maimuţă
Homo homini lupus est
În junglă orice poate să crească
Pe asfalt nu creşte nimic
Nici coarnele taurilor n-ar fi tari
Dacă ar vedea cu ele
Fă rău şi lumea o să te ţină minte
Urcă vertical şi râzi de sus
Peste câmpiile de trestii şovăitoare