WILLIAM CARLOS
WILLIAMS
„S-a născut în 1883, la Rutheford. (...)
Dintre operele sale
poetice menţionăm: The Collected Earlier Poems;
The
Collected Later Poems (1950 -1951); Paterson
(vol. I-IV şi V,1963); Pictures from Brueghel and
other
Poems (1976). Preocuparea esenţială a lui
William Carlos Williams
este aceea de a crea
o poezie nativă
americană, cu un limbaj strict supravegheat,
sensibil şi expresiv
pentru civilizaţia actuală.
Deşi prieten cu Ezra
Pound, Williams are o personalitate
prea puternică pentru a
se lăsa influenţat de vreo şcoală.
Dimpotrivă, el însuşi
e considerat de poeţii
de la Black Mountain ca
şef de şcoală şi e citat şi luat
de model de marea
majoritate a poeţilor americani
contemporani. S-a stins
din viaţă în 1963.“
POMUL DESFRUNZIT
Cireşul
desfrunzit
mai
înalt decât acoperişul casei
a rodit
din plin anul trecut.
„Dar cum
poţi să
vorbeşti
de roade când ai în faţa ochilor
un
schelet?“
Şi
totuşi el mai poate sluji viaţa
chiar
dacă nu-şi mai împlineşte rodul.
Aşadar
taie-l
şi
foloseşte-l ca pe un simplu copac din pădure
acum
când gerul iernii s-a-nteţit.
CÂNTEC
Dacă
aş putea
număra liniştea
atunci
aş putea dormi,
aş putea
dormi.
Dar ea
este
totuna.
N-are nici cap măcar
să-l
smulgi. Toarce.
Dacă
i-aş
putea opri torsul,
lucios
ca suprafaţa oglinzii,
mintea
mea
ar putea
da brânci degetelor
şi-ar
putea împrăştia
neteda
singurătate
a nopţii
până
când somnul ar ţârâi ca ploaia
peste
mine.